Depresia la locul de muncă

Unii specialiști susțin faptul că munca în sine sau natura acesteia poate fi o cauză a depresiei unui angajat, cei mai mulți însă sunt de părere că depresia debutează pe baza unor vulnerabilități sau predispoziții personale, a unor evenimente din trecutul persoanei. Nu munca în sine, ci anumite lucruri care se petrec la locul de muncă sunt forțele declanșatoare ale acesteia.

Sunt de menționat câteva posibile cauze interne, precum:

- Nepotrivirea dintre pasiuni și funcția / ocupația curentă: de exemplu, atunci când o persoană cu pregătire și veleități umaniste este nevoită să lucreze ca operator PC.

- Conflictul dintre valorile personale și cele ale companiei unde lucrează, conflict care menține un sentiment de disconfort etic.

- Sentimentul de vinovăție al părintelui care e pasionat de profesie, dar simte că nu e suficient de prezent în viața copilului său.

- Disconfortul interpersonal: a fi nevoit să interacționezi / să colaborezi cu persoane neplăcute sau care au preferințe, personalități sau stiluri de lucru diferite de ale tale.

- Dezechilibrul dintre muncă și viața personală: workaholismul / statul peste program și neglijarea hobby-urilor, activității fizice, a interacțiunii cu cei dragi, a activităților relaxante în general.

- Stresul introvertitului / extravertitului nevoit să lucreze într-un mediu nepotrivit acestei trăsături importante a personalității sale: extravertitul într-un mediu cu prea puțină interacțiune interpersonală sau introvertitul într-un cadru în care este deseori întrerupt, are prea puțină intimitate sau, în general, prea puține ocazii să petreacă timp cu sine însuși.

- Nemulțumirea financiară: remunerația primită pentru munca prestată nu acoperă sau acoperă cu greu nevoile financiare de bază ale angajatului.

- Sentimentul de a fi prins în capcană: angajatul ar vrea să renunțe la locul de muncă, dar nu poate din cauza anumitor temeri (teama de a nu cădea din lac în puț, teama că nu-și va găsi imediat o altă slujbă, teama că este prea în vârstă pentru a se reprofila, etc.)

Există și cauze declanșatoare externe ale depresiei:

- Pretenții / cerințe nerezonabile din partea conducerii: de exemplu efectuarea de activități în afara fișei postului sau impunerea unui program prelungit, lucru care interferează cu viața personală.

- O îndrumare / un management neclar: angajații nu înțeleg clar ce se așteaptă de la ei, ce anume trebuie să facă, simțindu-se astfel în beznă, neștiind dacă ceea ce fac este bine sau nu. Se poate include aici și comunicarea deficitară dintre angajați și conducere, rezultând termene limită depășite, lucrări neconforme standardelor cerute, insatisfacție generală.

- Hărțuirea la locul de muncă: este unul dintre principalii factori declanșatori ai depresiei la locul de muncă, indiferent dacă este vorba de hărțuire din partea șefilor, a colegilor sau a unor clienți.

- Moralul și implicarea scăzută (angajatul întârzie, lucrează superficial, evită preluarea de noi sarcini) datorate netransparenței comunicării în cadrul companiei, aruncării vinei pentru eșecuri exclusiv asupra angajatului, răsplătirii unor angajați / șefi nemerituosi, etc.

- Condițiile precare de lucru, precum pauzele insuficiente, disconfortul termic, ignorarea de către conducere a reglementărilor privind siguranța muncii, echipamente depășite, etc.

Când angajatul se simte fără ieșire

Sentimentul de a fi ajuns într-un punct mort contribuie la dezvoltarea depresiei; la un individ care ajunge să se complacă la un loc de muncă ce nu îi permite creșterea personală și profesională, survine sentimentul lipsei de valoare. Se ajunge practic într-un cerc vicios în care mediul de lucru nemotivant și limitat reîntărește periodic sentimentul lipsei de valoare, care ajunge să blocheze orice dorință de evadare, de schimbare a locului de muncă, elementul fundamental fiind teama de eșec. Această teamă, împreună cu nevoia de bani, le determină pe aceste persoane să rămână într-un loc ce le strivește spiritul. Apar astfel resentimente care se pot transforma chiar și-n comportamente agresive și dezadaptative la locul de muncă. Sentimentele definitorii ale acestei stări sunt: resentimentele, furia, neputința, vina, senzația de a fi ostatic.

Soluții?

Specialiștii susțin faptul că dacă cineva se regăsește în tabloul descris mai sus, este cazul să răspundă sincer la câteva întrebări: De ce ai ales să rămâi la acest loc de muncă? Îți oferă siguranță? Îți oferă vreun beneficiu? Te simți incapabil să faci altceva în altă parte? Sinceritatea răspunsurilor este importantă, deoarece, trebuie să știi că decizia de a rămâne sau a pleca stă în propriile mâini. Analizează rațional situația în totalitatea ei și pune în balanță “beneficiile” mărunte ale șederii în acel loc, și costurile inestimabile plătite în detrimentul sănătății tale psihice, fizice și al devenirii tale ca individ.

Învinge-ți teama și ia inițiativa de a comunica superiorilor / colegilor lucrurile care nu ți se par în regulă, propune-ți și propune-le soluții viabile pentru remedierea acestor lucruri, comunică ferm, hotărât și asertiv, dintr-o poziție de egalitate cu interlocutorii. Caută alianțe.

E foarte posibil ca cele de mai sus să nu ducă la niciun rezultat benefic. Atunci, ia-ți inima în dinți și părăsește acel job, conștient fiind că există alte companii / alte joburi unde-ți vei putea valorifica potențialul mult mai bine.

#depresialaloculdemunca #depresie