Te afli într-o relaţie de codependenţă?

Definiţiile termenului « codependent » sau a sintagmei « relaţie / personalitate codependentă » sunt numeroase, deseori destul de generale. Dezvoltat iniţial în cadrul mişcării «Alcoolicilor Anonimi », unde viza faptul că adicţia poate fi întărită chiar de către familie sau cercul de prieteni / cunoştinţe, termenul “codependent” a ajuns apoi, prin extrapolare, să definească orice fixaţie a unei persoane asupra altei persoane în scopul dobândirii de apreciere, susţinere, îngăduinţă, aprobare, etc.

Experţii definesc codependenţa ca pe un tipar de comportament în care persoana în cauză, neavând autosuficienţă şi autonomie, devine dependentă de îngăduinţa şi aprobarea altei persoane în ceea ce priveşte edificarea propriei identităţi, stime şi valori de sine. O dovadă clară în acest sens este atunci când scopul vieţii cuiva gravitează în jurul satisfacerii constante a nevoilor altcuiva.

Unele studii sugerează faptul că persoanele ale căror părinţi

le-au abuzat sau neglijat din punct de vedere emoţional, au şanse mai mari ca, o dată ajunse la maturitate, să fie atrase în relaţii codependente. Aceşti adolescenţi învaţă de fapt să îşi înăbuşe propriile nevoi spre a mulţumi un părinte dificil, sădindu-se astfel în ei sămânţa unui tipar de comportament având la bază dorinţa de a obţine grijă şi iubire de la persoane dificile. Acest tipar se manifestă mai târziu prin reeditarea scenariului de viaţă din copilărie împreună cu toate mecanismele de apărare aferente.

Simptome ale unei relaţii codependente:

- O tendinţă excesivă şi nesănătoasă de a salva şi de a purta pe umeri răspunderea pentru alţii.

- Ai un comportament de într-ajutorare bine intenţionat, dar în cele din urmă neproductiv şi nesănătos.

- Atragi persoane dornice de a fi îngrijite şi susţinute, evitând astfel să-şi asume răspunderea pentru consecinţele propriilor acţiuni; atragi persoane aflate într-o permanentă criză, care refuză să se schimbe.

- Îţi defineşti scopul vieţii şi-ţi creşti stima de sine prin sacrificii repetate având ca scop satisfacerea nevoilor altora.

- Nu poţi simţi satisfacţie în afara relaţiei cu o anumită persoană.

- Identifici comportamentele nesănătoase ale persoanei cu care te afli într-o relaţie, dar rămâi legat de ea în ciuda acestora.

- Susţii pe cineva în defavoarea propriei sănătăţi mentale, emoţionale şi fizice.

Deseori, persoana aflată într-o relaţie de codependenţă, dorind mai multă autonomie şi încercând să se delimiteze de cealaltă persoană, resimte un puternic conflict interior. De fapt, emoţia dominantă într-o astfel de relaţie este anxietatea și vina, iar mare parte a timpului este investită în încercarea de a-l schimba pe partener sau, din contră, în accea de a-i satisface toate dorinţele. Sentimentul de vină nu face altceva decât să întărească cercul vicios al dependenţei nesănătoase.

Persoanele predispuse spre a întreţine relaţii codependente descoperă sentimentul de intimitate doar în relaţii în care rolul lor primordial este acela de salvator, susţinător şi confident; ele sunt dependente aşadar de imaturitatea şi permanenta neajutorare a partenerului pentru a-şi satisface propriile nevoi, precum cea de a se simţi necesare, solicitate, integrate; un sentiment strâns legat de nevoia de integrare este teama de abandon. Totuşi, satisfacerea acestor nevoi nu va avea ca rezultat decât o stimă de sine şi mai scăzută.

Efecte ale relaţiilor codependente:

Ignorarea propriilor nevoi şi renunţarea la propria identitate în scopul satisfacerii nevoilor altcuiva are consecinţe nesănătoase pe termen lung, dar şi scurt: senzaţie de burnout, epuizare fizică si psihică, neglijarea unor legături şi relaţii importante şi benefice. De asemenea, persoana care încurajează şi dezvoltă disfuncţiile celeilalte persoane, îi răpeşte acesteia lecţii de viaţă esenţiale, asumându-şi responsabilitatea pentru eventualele eşecuri. Cu alte cuvinte, implicarea şi dedicarea uneia dintre persoane generează şi încurajează iresponsabilitatea, imaturitea, dependenţa, slaba productivitate a celeilalte persoane, respectiv un comportament de procrastinare şi slăbirea motivaţiei de a se schimba.

Deşi asemenea relaţii dezechilibrate pot dăinui lungi perioade de timp, ajung într-un final nesustenabile, deoarece epuizează resursele fizice, emoţionale, financiare ale persoanei dedicate, conducând la resentimente şi blocaje relaţionale.

Îmbunătăţirea unei relaţii de codependenţă:

Separarea definitivă nu este mereu cea mai bună soluţie. Pentru a repara o relaţie de codependenţă este necesară în primul rând trasarea unor graniţe sănătoase.

De asemenea, este importantă căutarea mulţumirii şi împlinirii în interior. Se recomandă apoi stabilirea de comun acord a unor scopuri relaţionale mutual satisfăcătoare.

Un alt aspect pozitiv ar fi şi lărgirea cercului de prieteni, cunoştinţe, cu care persoana petrece timp; pe lângă viziunea diferită asupra vieţii, acest cerc lărgit de apropiaţi poate oferi chiar susţinerea emoţională atât de necesară.

#codependenta #abuzemotionalinfamilie #autonomieemotionala